Chiar dacă la adulţi creşterea osoasă s-a încheiat, vârful acumulării de ţesut osos are loc în jurul vârstei de 35 de ani, după care densitatea minerală începe să scadă la ambele sexe. În plus, ţesutul osos nu este fix, ci suferă continuu un proces de reînnoire, de aceea este nevoie de un aport alimentar de 900mg calciu/zi.
Laptele de vacă integral conţine 4-5% lactoză, iaurtul şi smântână 3-4%. 1 pahar lapte (250ml) = 12g lactoză

lapte degresat
lapte semidegresat
lapte integral
lapte cu cacao sau ciocolată
preparate pe bază de lapte


principala proteină din lapte (caseina) acţionează direct asupra apetitului şi reglează activitatea hormonilor gastrointestinali? În cura de slăbire consumul zilnic de lapte şi produse lactate face posibilă diminuarea aportului alimentar fără efort.
Cercetătorii au observat că reducerea aportului caloric cu 500cal/zi, asociată cu un consum de 3 produse lactate (900-1100mg calciu), duce la pierderea a 6 kg în 3 luni de regim, 80% fiind grăsime abdominală (cea mai periculoasă pentru sănătate). Acest efect este maxim în cazul produselor lactate cu mult zer: lapte, iaurt, brânză proaspătă, urdă, caş.

Cafeaua băută la finalul mesei este un digestiv, gustul ei amărui stimulând eliberarea de săruri biliare, fapt care accelerează tranzitul intestinal. Cafeaua cu lapte are un efect diferit, taninurile din cafea precipită proteinele din lapte şi întârzie golirea gastrică, iar stomacul va fi plin 2-3 ore, accentuând senzaţia de saţietate. Prin urmare cafeaua cu lapte este “prietena” curei de slăbire şi poate fi consumată înainte, după sau şi mai bine în loc de masă!
lapte degresat =
0 colesterol

lapte integral =
13 mg colesterol/100ml

Pentru adulţi

În afară de sistemul osos, multe alte organe şi sisteme ale corpului uman beneficiază de pe urma consumului de lapte şi produse lactate: sistemul imunitar, funcţia digestivă, sistemul cardiovascular şi tensiunea arterială. Laptele accelerează pierderea surplusului de kilograme, “linişteşte” sistemul nervos şi ameliorează stresul, protejează dinţii împotriva cariilor şi previne carenţa de calciu (hipocalcemia) la femeile însărcinate sau care alăptează.

Intoleranţa la lactoză

Nu există o boală numită “intoleranţă la lactoză”, ci doar o scădere temporară a capacităţii organismului de a digera lactoză (zahărul din lapte). Acest fenomen este relativ, apare la persoanele care nu consumă în mod regulat lapte proaspăt şi se manifestă prin balonare şi disconfort digestiv.

Lactoza din lapte este un dizaharid format dintr-o moleculă de glucoză şi una de galactoză, care trebuie “desfăcute” pentru a putea fi absorbite de o enzimă numită lactază. Sinteza acestei enzime scade cu vârsta, dar este bine de ştiut că ea nu dispare niciodată, chiar şi persoanele intolerante la lactoză putând să digere 3g lactoză/zi.

Lactoza nedigerată atrage apa în intestine şi creează balonare cu accelerarea tranzitului digestiv (diaree).

Secreţia şi activitatea enzimei responsabile de digestia lactozei este sub control hormonal şi nutriţional şi creşte pe măsură ce consumul de lapte devine regulat.

Bacteriile lactice din iaurt şi produsele lactate acide (lapte bătut, sana, kefir) hidrolizează parţial lactoza iar golirea lor gastrică este mai lentă, de aceea vor fi mai bine tolerate decât laptele proaspăt. În brânzeturi lactoza din lapte este complet metabolizată în acid lactic, de aceea această categorie de alimente nu pune problema de intoleranţă.

3 moduri în care ne putem "împrieteni" cu laptele:


Consumaţi cantităţi mici de lapte proaspăt (1 ceaşcă/zi) şi creşteţi doza progresiv la fiecare 4-5 zile până când ajungeţi să-l toleraţi. Organismul va creşte corespunzător sinteza de lactază dacă vă faceţi un obicei din a bea lapte.
Beţi laptele la masă, prezenţa celorlalte alimente încetinind tranzitul intestinal şi favorizând digestia. În cazul în care beţi lapte “pe burta goală” golirea gastrică va fi rapidă, iar lactoza nedigerată va ajunge rapid în colon, unde produce fermentaţie.
Folosiţi laptele integral, grăsimile uşurează digestia lactozei şi încetinesc golirea gastrică. Mediul acid şi temperatura crescută determină hidroliza lactozei, aşa că încălziţi laptele sau consumaţi-l transformat în lapte bătut.

PERSEVERAȚI, E NEVOIE DE 2-3 LUNI PENTRU READAPTARE, DAR E ÎN JOC SĂNĂTATEA VOASTRĂ!

Laptele şi imunitatea

Lactoza (zahărul din lapte) are un efect PROBIOTIC favorabil asupra florei intestinale, de aceea un aport de lactoză mai mic de 3g/zi poate pune în pericol sănătatea întregului organism. Mucoasa intestinală este parte integrantă a sistemului imunitar, iar echilibrul florei bacteriene din tubul digestiv este asigurat şi de consumul de produse lactate probiotice ce conţin culturi vii de lactobacili şi bifidobacterii.

Laptele conţine şi oligozaharide, glucide mai mari decât lactoza, care nu pot fi digerate şi ajung în colon.

Aceste glucide au rol de fibre alimentare şi acţionează prin 2 mecanisme:

fermentează în colon şi produc un mediu intestinal acid cu rol antiinfecţios
funcţionează ca o “sugativă” pentru bacteriile colice protejând mucoasa intestinală de agenţii infecţioşi şi toxine.

Tot în lapte găsim imunoglobuline, proteine cu talie mare şi proprietăţi imunologice (IgA, IgM, IgG).

Ultima "descoperire" miraculoasă din lapte este LACTOFERINA, o proteină care conţine fier şi care are efecte benefice majore asupra sănătăţii:

acţiune antibacteriană, antifungică şi antivirală
efect antiinflamator şi antitrombotic
potenţează acţiunea anumitor antibiotice
stimulează răspunsul imun
efect bacteriostatic blocând fierul necesar multiplicării microbiene.

Laptele conţine, pe lângă substanţele nutritive, o serie de factori activi biologic care acţionează direct asupra integrităţii şi funcţionarii tubului digestiv: hormoni, factori de creştere peptidici, poliamine etc. Datorită diversităţii şi interacţiunii dintre ei, aceşti factori constituie o veritabilă reţea de control a homeostaziei şi imunităţii intestinale.

Laptele şi silueta

Aportul optim de calciu (900mg/zi pentru un adult sau 1200mg/zi pentru copii şi adolescenţi) poate să fie un aliat valoros în lupta împotriva obezităţii, aşa cum o arată tot mai multe studii ştiinţifice.

Consumul de calciu din produsele alimentare ajută la atingerea şi menţinerea unei greutăţi de echilibru, cu un indice de masă corporală redus (BMI) şi un procent scăzut de grăsime în organism. Acest efect are loc prin 2 mecanisme:

La nivel metabolic, calciul stimulează arderea grăsimilor de depozit şi micşorează sinteza de lipide (lipogeneza).
În intestine, calciul se combină cu grăsimea alimentară şi îi scade absorbţia prin procesul de saponificare (similar celui folosit la fabricarea săpunului), care “coagulează” lipidele şi le face inutilizabile.

Calciul provenit din produsele lactate este mai eficient în diminuarea surplusului ponderal decât cel din suplimente sau din produsele vegetale. Explicaţia constă în prezenţa simultană a altor elemente (vitamina D, acid linoleic, fosfor, lactoză) care măresc biodisponibilitatea calciului. În plus, laptele şi iaurtul sunt bogate în iod, zinc, crom şi vitamine din grupul B care accelerează metabolismul şi intensifică arderile.

Laptele şi colesterolul

Majoritatea colesterolului din organism este produs de ficat şi doar 25% este adus prin alimentaţie. O dietă cu efect benefic asupra colesterolului sangvin trebuie să aibă ca obiectiv reducerea aportului de grăsimi saturate (carne grasă, mezeluri, brânzeturi). Suplimentar, trebuie urmărită reducerea fracţiei de LDL-colesterol şi creşterea HDLcolesterolului, fracţie cu efect protector cardiovascular.

Laptele şi derivatele lui au un conţinut de lipide de 3,5- 4,5% şi nu contribuie decât în procent foarte mic, de 1,5-3,5%, la aportul de grăsimi din alimentaţia zilnică. În lapte există o varietate mare de tipuri de grăsimi:

65% acizi graşi saturaţi;
30% acizi graşi mononesaturaţi, în principal acid oleic similar cu cel din uleiul de măsline;
5% acizi graşi polinesaturaţi, în principal acid linoleic (omega 6), dar şi ALC (acid linoleic conjugat).

Lipidele din lapte sunt în procent de 98% trigliceride, restul de 2% fiind colesterol şi fosfolipide. Prin urmare, aportul de colesterol din lapte e minor (10-20mg/100ml) comparativ cu alte surse alimentare (carne grasă, mezeluri, caşcaval, ouă).

Deşi conţine acizi graşi saturaţi, laptele are un efect benefic asupra nivelului colesterolului din sânge prin 2 mecanisme:

conţinutul crescut de calciu duce la o scădere a nivelului LDL-colesterolului
laptele conţine acid oleic mononesaturat, similar uleiului de măsline, care determină scăderea LDL-colesterolului şi creşterea fracţiei de HDL-colesterol.

Consumul de lapte degresat (2-3 pahare/zi) este recomandat ca şi măsură nutriţională de îmbunătăţire a profilului lipidic sangvin la adulţii cu hipercolesterolomie.