La naştere, oasele sugarului conţin 30g calciu, cantitate furnizată integral de mamă. În primele 4-6 luni alimentaţia bebeluşului constă exclusiv în lapte (fie el matern sau formula) pentru ca apoi să fie introduse brânza şi iaurtul.


Un aport mare de calciu la pubertate şi adolescenţă creşte densitatea osoasă cu 58%, conţinutul mineral osos cu 23% şi suprafaţa osoasă cu 15%.


calciu – 1200mg
potasiu – 1500mg
magneziu – 110mg
sodiu – 450mg


copii sub 10 ani –
adolescenţi sub 18 ani –

adulţi –
seniori –
1 lingură
parmezan ras =
130 mg calciu =
50 calorii

Pentru copii şi adolescenţi

După vârsta de un an, laptele trebuie să rămână alimentul de bază al copilului, de preferat laptele integral, bogat în acizi graşi necesari dezvoltării creierului şi sistemului nervos.

Criza laptelui

În Statele Unite, copiii beau cu 15% mai puţin lapte decât în 1970, în timp ce consumul de băuturi răcoritoare a crescut cu 300%. Înlocuirea laptelui cu suc este unul din factorii care predispun la obezitate şi pun în pericol creşterea şi dezvoltarea optimă a copilului.

Din alimentaţia zilnică a celor mici nu trebuie să lipsească 2 pahare de lapte. Atunci când le este sete, apa este băutura ideală, iar sucul de fructe trebuie încadrat la categoria desert şi consumat cu măsură. Ideal ar fi ca fructele să fie mâncate, mestecate, nu băute ca pe apă!

Pe măsură ce copiii cresc, creşte şi necesarul zilnic de calciu, pubertatea şi adolescenţa fiind perioada în care se atinge masa osoasă maximă şi se constituie capitalul osos pentru tot restul vieţii. În realitate, asta e vârsta critică la care nu se consumă suficient lapte, iar carenţa de calciu e o regulă!

Laptele şi sistemul osos

Laptele, prin aportul de calciu, fosfor şi proteine, este alimentul ideal pentru creşterea osoasă optimă. Laptele şi derivatele lui (iaurt, sana, lapte bătut, brânză proaspătă) constituie alimentele de referinţă pentru prevenţia nutriţională precoce a riscului de osteoporoză.

Copiii care nu consumă suficiente produse lactate îşi vor compromite soliditatea oaselor, care nu poate fi refăcută mai târziu, chiar dacă aportul de calciu va fi optim. Cu alte cuvinte, deficitul de calciu din copilărie şi adolescenţă nu poate fi compensat ulterior. Din păcate, doar 10% din fete şi 25% din băieţi reuşesc să acopere prin alimentaţie necesarul zilnic de calciu. Necesarul zilnic de calciu de la 12 la 20 ani variază între 1200-1500mg, însă aportul din alimentaţie este de maxim 800-850mg/zi.

Există o acţiune sinergică a fosfatului de calciu şi a proteinelor din lapte asupra dezvoltării organismului în general şi a creşterii osoase în special. S-a demonstrat ştiinţific că laptele consumat zilnic creşte semnificativ cantitatea de masă osoasă în perioada prepubertară, iar caseina (proteina din lapte) are efect protector asupra densităţii minerale osoase. La tineri absorbţia simultană de calciu şi fosfor din lapte (aflate în raport de 1,5-2) e indispensabilă retenţiei osoase de calciu.

Produsele lactate influenţează nu numai densitatea osoasă, dar şi talia osului, un aport de 1200-1500mg calciu/zi în perioada pubertăţii ducând la un câştig de 0,45% ca talie staturală. Efectul de creştere în înălţime nu se obţine folosind suplimentele farmaceutice cu calciu, doar fosfatul de calciu din lapte poate face oamenii mai înalţi.



Consumul crescut de lapte şi produse lactate în copilărie şi adolescenţă duce la o scădere cu 50% a riscului de fracturi osteoporotice de mai târziu, masa minerală osoasă câştigată la pubertate fiind apoi menţinută şi la vârsta adultă.

Laptele şi cariile

Calciul, fosforul, caseina şi grăsimea din lapte sunt factori de protecţie extrem de eficienţi împotriva cariogenezei (fenomenul de apariţie a cariilor dentare).

De reţinut: laptele nu e un aliment cariogen, adică nu produce carii.

Pe lângă calciu şi fosfor, minerale cu efect anti-carie, laptele mai prezintă şi alte avantaje:

grăsimea din lapte realizează o peliculă protectoare în jurul dinţilor ce împiedică acţiunea erozivă a bacteriilor cauzatoare de carii
laptele conţine o fosfoproteină cu efect anticariogen, ce se opune aderenţei streptococului mutans la smalţul dentar
caseina din lapte se încorporează în placa bacteriană şi reduce aderenţa streptococului sobrinus la emailul dinţilor
laptele previne demineralizarea smalţului dentar datorită conţinutului crescut de calciu şi creşte remineralizarea suprafeţei dinţilor.

Laptele integral poate fi un aliment carioprotector în cazul copiilor care consumă multe dulciuri. În plus, produsele pe bază de lapte îndulcit (iaurt cu fructe, creme, şarlote, îngheţată, orez cu lapte) au risc de carii redus comparativ cu produsele pe bază de apă îndulcită (sucuri şi băuturi răcoritoare).

Observaţii practice despre lapte

Laptele şi produsele lactate conţin un ansamblu de compuşi naturali minerale, aminoacizi esenţiali, bacterii lactice, fosfolipide) a căror valoare biologică şi eficienţă nu poate fi egalată de niciun alt aliment, Elementele nutritive din lapte “consolidează” nu numai oasele, dar şi sistemul imunitar, dinţii, asigură o digestie optimă, reduc tensiunea arterială şi contribuie la menţinerea echilibrului ponderal.

Doar în lapte există raportul optim de calciu/ fosfor=1,3 care face posibilă absorbţia şi fixarea acestui mineral în oase. 30% din cantitatea de minerale din lapte este reprezentată de calciu şi fosfor
Alimentaţia vacii nu influenţează conţinutul de calciu şi fosfor al laptelui, chiar dacă există un aport scăzut în hrana văcuţelor, ele vor compensa diferenţa pe baza propriilor depozite de minerale din oase
Laptele degresat sau semidegresat are un conţinut de calciu identic cu cel din laptele integral.

în lapte există de 6 ori mai mult calciu decât în soia (125mg/100ml faţă de 21mg).

Parmezanul conţine de 7 ori mai mult calciu decât laptele aşa că folosiţi-l pe post de “condiment” cu calciu.