Şi după vârsta de 50 de ani, laptele rămâne cea mai valoroasă şi mai eficientă sursă de calciu, dar şi de proteine, vitamine şi minerale, uşor de digerat. Aportul, digestia şi absorbţia substanţelor nutritive sunt influenţate negativ de îmbătrânire, apetitul scade, iar sinteza de enzime e şi ea deficitară.
Laptele şi produsele lactate degresate pot fi considerate alimente funcţionale necesare şi eficiente în prevenţia şi tratamentul hipertensiunii arteriale.
Femeile peste 50 de ani care au băut în tinereţe mai puţin de 1 pahar de lapte pe zi vor avea densitatea osoasă scăzută şi un risc dublu de a face fracturi.

Pentru seniori

În afară de sistemul osos, multe alte organe şi sisteme ale corpului uman beneficiază de pe urma consumului de lapte şi produse lactate: sistemul imunitar, funcţia digestivă, sistemul cardiovascular şi tensiunea arterială. Laptele accelerează pierderea surplusului de kilograme, “linişteşte” sistemul nervos şi ameliorează stresul, protejează dinţii împotriva cariilor şi previne carenţa de calciu (hipocalcemia) la femeile însărcinate sau care alăptează.

Acum, mai mult ca oricând, organismul beneficiază de prezenţa laptelui în dieta deoarece:

1
Proteinele din lapte au calitate înaltă şi conţin toţi aminoacizii esenţiali (care nu pot fi sintetizaţi şi trebuie aduşi din alimentaţie). Pe lângă faptul că sunt uşor de digerat, proteinele din lapte conţin imunoglobuline, lactoferină şi enzime care reglează digestia şi cresc imunitatea. Laptele şi derivatele lui pot acoperi minim 30% din necesarul proteic zilnic.
2
În lapte sunt prezente toate mineralele necesare vieţii, în proporţii optime, uşor de absorbit şi eficient utilizate în organism. Lactoza (zahărul din lapte) potenţează absorbţia calciului în timp ce lactoferina şi lactalbumina (proteinele din lapte) cresc absorbţia majorităţii mineralelor.
3
La seniori producţia de acid gastric este deficitară, fapt care determină malabsorbţia multor vitamine şi favorizează proliferarea florei bacteriene intestinale. Laptele compensează acest inconvenient, vitaminele din lapte fiind legate de proteine speciale care le protejează de bacteriile intestinale şi le prelungesc contactul cu mucoasa digestivă pentru a fi absorbite. În concluzie, consumul regulat de lapte previne carenţele de vitamina B12 şi acid folic, deci combate anemia la bătrâni.
4
Laptele conţine în mod natural vitamina D cu rol esenţial în fixarea calciului în oase. În plus, vitamina D din lapte stimulează sinteza unei proteine de transport a calciului din intestine determinând astfel creşterea absorbţiei de calciu.
5
Laptele şi derivatele lui conţin multă apă şi sunt uşor de consumat chiar şi de persoanele cu probleme de dentiţie, de aceea, laptele este o sursă optimă de hidratare pentru vârstnici.
6
Lactoza, zahărul din lapte, are o putere de îndulcire de 6 ori mai mică decât zaharoza (zahărul clasic) şi nu declanşează secreţie de insulină. Laptele este prin urmare o sursă de glucide recomandată persoanelor cu diabet, iar lactoza are efect favorabil asupra florei intestinale (efect probiotic) îmbunătăţind digestia şi imunitatea.

Laptele şi hipertensiunea arterială

Consumul de lapte, datorită aportului de calciu, potasiu şi magneziu, poate fi un element de prevenţie a hipertensiunii arteriale şi poate fi folosit ca adjuvant în cadrul tratamentului acestei efecţiuni. Efectul benefic al laptelui asupra tensiunii arteriale contribuie şi la prevenirea bolilor cardiovasculare şi implicit a accidentelor vasculare cerebrale.

Un studiu din 1984 arată că reducerea cu 50% a aportului de grăsimi saturate nu influenţează tensiunea arterială. Nici scăderea colesterolului alimentar de la 400mg/zi la 70mg/zi nu are efect asupra hipertensiunii, o boală idiopatică ale cărei cauze sunt necunoscute. Singurul element eficient în scăderea tensiunii arteriale este suplimentarea dietei cu 1g calciu/zi. S-a observat că există o asociere inversă evidentă între nivelul tensiunii arteriale şi consumul de produse lactate, persoanele cu o dietă săracă în calciu având valori ridicate ale presiunii arteriale.

Un aport scăzut de calciu amplifică acţiunea negativă a clorurii de sodiu (sarea de bucătărie) din alimentaţie, de aceea calciul este eficient mai ales în formele de hipertensiune sensibile la sare. Aportul crescut de calciu este capabil să reducă valoarea tensiunii arteriale atât la hipertensivi cât şi la persoanele cu tensiune normală, indiferent de vârstă (copii, adolescenţi, femei gravide). Efectul pozitiv al calciului este potenţat de prezenţa concomitentă în lapte a potasiului şi magneziului, minerale direct implicate în reglarea presiunii arteriale.

Nivelul calciului din sânge este un factor predictiv pentru bolile cardiovasculare ischemice (infarct miocardic, accident vascular cerebral), consumul regulat de lapte scăzând mortalitatea datorată acestor afecţiuni. Peptidele provenite din caseină şi lactoferină (proteinele din lapte) inhibă agregarea plachetară deci au rol antitrombotic şi cresc fluiditatea sângelui.

Celebrul studiu Honolulu Heart Program a fost făcut pe 3150 bărbaţi japonezi cu vârsta cuprinsă între 55 şi 68 de ani care au fost urmăriţi timp de 22 de ani. Rezultatele au arătat că accidentele vasculare cerebrale sunt de 2 ori mai numeroase la cei care nu beau lapte (7,9% versus 3,7%) faţă de cei care beau 2 pahare pe zi. Acest efect preotector este produs exclusiv cu ajutorul laptelui şi nu poate fi obţinut folosind suplimente farmaceutice cu calciu.

Laptele şi osteoporoza

La seniori se accentuează pierderea de masă osoasă, acest fenomen fiind mai accentuat la femei, odată cu menopauza. Din această cauză necesarul de calciu creşte după 55 de ani la 1200mg/zi.

Din păcate doar 50% din femei şi 75% din bărbaţi reuşesc să acopere prin alimentaţie aceste nevoi, iar aportul scăzut de calciu se asociază cu afecţiuni severe: osteoporoză, hipertensiune, cancer.

Osteoporoza este o afecţiune care se manifestă în a doua jumătate a vieţii dar originea ei este în copilărie şi adolescenţă, adică în perioada de creştere a scheletului şi de formare a masei osoase.

75% din femeile peste 55 de ani au un bilanţ calcic negativ şi nu consumă nici măcar două treimi din doza zilnică de calciu.

Laptele şi cancerul

Laptele şi produsele lactate conţin un ansamblu de compuşi naturali (calciu, fosfor, vitamina D, bacterii lactice, fosfolipide, proteine din lactoserum, acid linoleic conjugat) care în mod individual, au demonstrat un efect protector asupra cancerogenezei.

În ceea ce priveşte acuzaţia că un consum crescut de lapte ar favoriza apariţia cancerului de sân, subiectul a fost tranşat definitiv în 1997, când un panel de experţi a concluzionat că dovezile aduse sunt incoerente şi nu pot duce la un verdict. În relaţia lapte-cancer de colon suspiciunea cade în special pe grăsimile saturate din lapte, iar în relaţia lapte-cancer renal vinovatul principal este aportul caloric excesiv, deci obezitatea.

Niciun studiu făcut până în prezent nu a dus la rezultate clare care să afirme fără îndoială că ar exista o asociere directă între consumul de lapte şi cancerul de stomac, pancreas, vezica urinară, ovar, sân sau prostată.

Există însă şi efecte benefice incontestabile pe care laptele le are în raport cu diferite forme de cancer:

1
Calciul din lapte are efect protector împotriva cancerului colorectal; el formează săpunuri insolubile cu acizii biliari şi acizii graşi din alimentaţie, neutralizând astfel efectul lor de stimulare a proliferării mucoasei intestinale.
2
Bacteriile lactice scad riscul de cancer colorectal pentru că:

reglează activitatea enzimatică şi flora bacteriană de la nivelul colonului reducând procesele degenerative
Lactobacilus bulgaricus şi Lactobacilus casei stimulează răspunsul imun şi producţia de interferon cu proprietăţi anti-proliferare tumorală.
Lactobacilus acidophilus absoarbe mutagenele din alimentele preparate termic (carne la grătar). Acesta este secretul pentru care arabii asociază carnea la grătar cu un pahar de iaurt
3
Vitamina D are rol de protecţie împotriva cancerului de prostată. Sinteza ei se face în principal în piele, sub acţiunea soarelui însă la persoanele vârstnice consumul de lapte devine principala sursă de vitamina D pentru organism
4
Proteinele din lactoserum (20% din proteinele laptelui, restul de 80% fiind reprezentată de caseină, îmbunătăţesc răspunsul imun şi cresc longevitatea.
5
Lactoferina, oglicoproteina responsabilă de transportul fierului este un component al laptelui cu posibile proprietăţi chimiopreventive împotriva cancerului.
6
Dintre toate alimentele, doar în lapte există forma biologic activă a acidului linoleic conjugat (ALC), care are următoarele efecte:

anticancerigen – inhibă proliferarea celulelor tumorale din cancerul de colon, rect, sân şi piele
antiaterogen – creşte fluiditatea şi scade raportul LDL/HDL colesterol.
imunostimulator – creşte producţia de imunoglobine ce protejează sănătatea (IgA, IgG, IgM)
anabolizant – creşte masa musculară şi scade procentul de grăsime din organism normalizează toleranţa la glucoză în diabetul de tip 2.